Ziua Pamantului!

April 22, 2011 | Ecologie

Ziua Pamantului – 22 aprilie – fiecare an marcheaza aniversarea nasterii miscarii moderne a interesului pentru mediul inconjurator. Anul 1970 a fost anul care a adus introducerea fibrei optice, Apollo 13, ultimul album al formatiei Beatles, moartea lui Jimi Hendrix sau nasterea lui Mariah Carey si nu in ultimul rand, pentru prima data, un eveniment numit Ziua Pamantului. Intemeietorul a fost Gaylord Nelson, apoi un senator american din Wisconsin, care a propus primul protest national legat de mediul inconjurator, pentru a zgudui aranjamentele politice si pentru a forta introducerea acestei probleme in agenda natioanla . A fost un pariu riscant isi aduce aminte dar a mers .In tot acest timp, industria elibera fum si alte substante toxice fara a se teme de consecinte. Poluarea aerului era in mare parte acceptata ca si cum ar fi reprezentat aroma prosperitatii.

Ziua Pamantului a schimbat insa toate aceste obisnuinte. Pe 22 aprilie, 20 de milioane de americani, au iesit in strazi, parcuri sau in amfiteatre pentru a protesta in favoarea unui mediu inconjurator mai stabil si mai sanatos. Denis Hayes, coordonatorul national, si tanara lui echipa, au organizat proteste masive din oras in oras. Grupuri care militau impotriva varsarilor de petrol, fabricilor care poluau si a centralelor electrice, deseurilor toxice, pesticidelor, pierderea faunei, au realizat dintr-o data ca au atat de multe valori si principii in comun.

Prima zi a pamantului a dus la creerea Agentiei pentru Protectia Mediului Inconjurator a Statelor Unite ale Americii si a deschiderii caii pentru un aer curat, apa curata si actiuni pentru speciile pe cale de disparitie.

Pe masura ce anul 1990 se apropia, un grup de lideri ce militau pentru mediul inconjurator, a lansat ideea unei noi mari campanii si au cerut ajutorul lui Denis Hayes. De data aceasta, Ziua Pamantului devenise un eveniment international, mobilizand 200 de milioane de oameni din 141 tari, astfel aducand pe scena mondiala chestiunile mediului inconjurator.

Ziua Pamantului 1990, a dat un mare imbold eforturilor internationale pentru reciclare si a ajutat la pavarea caii pentru Summitul Natiunilor Unite pentru Pamant 1992 – Rio de Janeiro.

Cum mileniul III se apropia, Hayes a acceptat ideea unei noi campanii, de data aceasta concentrandu-se asupra fenomenului de incalzire globala si a propulsarii energiei curate . Ziua Pamantului 2000, a combinat esenta primei zile a pamantului cu grandoarea internationala a activismului din 1990 (22 aprilie).

Pentru anul 2005, Ziua Pamantului a avut internetul ca ajutor in creerea de conexiuni intre activistii din lumea intreaga. Activitatiile au variat: de exemplu un lant enorm de oameni care mergea din sat in sat in Gabon, Africa, in timp ce sute de mii de oameni s-au adunat in National Mall din Washington, D.C., USA.

Ziua Pamantului, a trimis un mesaj foarte clar si foarte puternic, si anume ca cetatenii intregii lumi vroiau masuri rapide si decisive legate de energia curata.

Ziua Pamantului
este acum sarbatorita pe plan international ca o expresie comuna, ca o dorinta publica de a construi o societate stabila. Unind cetatenii activisti, aceasta zi educa si mobilizeaza oamenii din intreaga lume pentru a proteja mediul inconjurator. Inspira necesitatea de a actiona, la nivel personal, comunitar, national si international.
Activitatile si programele de Ziua Pamantului, reamintesc de promisunea, de dorinta publica si implica participarea tuturor nivelelor sociale.

Ziua Pamantului a devenit un eveniment anual in foarte multe comunitati din intreaga lume. Ofera imensa oportunitate de a unii oamenii pentru a realiza actiuni benefice tuturor. Foarte des, se lanseaza proiecte al caror efect este de a realiza beneficii comunitatii si ajuta la intarirea legaturii dintre grupurile comunitatii.

Ia si tu parte la acest evenimente pentru binele nostru si al copiilor nostri.

 

Cate ceva despre planeta nostra …

Pamantul (Terra) este a treia planeta de la soare si are in compozitie piatra si metal ca ingrediente principale, ca de altfel si planetele Mercur, Venus si Marte. Fiecare dintre acestea au o suprafata solida, spre deosebire de celelalte planete gazoase.

Terra are o constitutie particulara in sistemul solar. Este formata din trei invelisuri specifice: atmosfera, hidrosfera si litosfera, fiecare avand o structura si o constitutie complexa.

Atmosfera imbraca globul terestru cu un invelis gazos continuu de peste 3000 km, fiind formata din trei paturi. Stratul inferior – troposfera – se intinde pana la 11 km in medie si este constituit din azot (78,1 %), oxigen (20,9 %) si gaze rare, dioxid de carbon si vapori de apa (1 %).

Aici se produc toate fenomenele meteorologice obisnuite. Al doilea strat – stratosfera (11-100 km) – este format din azot, hidrogen si oxigen, in proportii variate, in raport cu inaltimea, dar de la 80 km hidrogenul devine preponderent.

In sfarsit, cel de-al treilea strat – ionosfera (100-3200 km) – este constituit din gaze foarte rarefiate si puternic electrizate.

Presiunea atmosferica, inregistrata la nivelul marii, la latitudinea de 45o si temperatura de 15oC este de 760 mm/Hg. Presiunea atmosferica scade in raport cu altitudinea si cu temperatura.

Temperaturile extreme la suprafata solului sunt cuprinse intre +80oC si -94,5oC. Temperatura medie anuala este de 14,8oC.

Hidrosfera cuprinde in primul rand asa-numitul Ocean Planetar (oceanele si marile deschise), care totalizeaza 70,8%din suprafata Terrei, cu o adancime medie de circa 3800 m.

Apele oceanice au o concentratie salina de 30-40%. La aceasta se adauga apele interioare de suprafata (curgatoare si statatoare), panzele freatice subterane si apa in stare solida din calotele glaciare (care reprezinta de 15 ori volumul apelor de suprafata).

Litosfera cuprinde patura solida (scoarta) de la suprafata Terrei a carei grosime este de 70-120 km.

Structura interna a Pamantului are urmatoarea constitutie : perisfera (1000 km) formata din magma, mezosfera (1800 km) alcatuita din compusi ai fierului si centrosfera sau nucleul (3500 km) formata din metale grele. Pamantul dispune de un magnetism propriu determinat de prezenta nucleului metalic.

Datorita unor conditii favorabile specifice Terrei (invelisul gazos protector, prezenta oxigenului in atmosfera, existenta apei, temperaturi in limite moderate) a fost posibila aparitia si intretinerea vietii.

Stilul de viata adoptat de oameni in ultima perioada s-a dovedit a fi cam nechibzuit. Cel mai cuprinzator studiu realizat vreodata in acest domeniu, cuprinzand concluziile a peste 1.300 de experti din 95 de tari, demonstreaza ca maniera in care au fost pana acum exploatate resursele naturale risca sa puna sub semnul intrebarii insasi posibilitatea Terrei de a asigura supravietuirea generatiilor viitoare.

Modalitatea dezechilibrata de folosire a bogatiilor naturale a produs modificari ireversibile in sensibila balanta care asigura viata pe Pamant. In acelasi timp, drept urmare a acestei adevarate secatuiri, eforturile de imbunatatire a conditiilor de viata in zonele afectate de saracie si boala ar putea fi compromise. Studiul, realizat sub egida Natiunilor Unite, in urma experimentelor si cercetarilor efectuate timp de patru ani, releva ca oamenii au modificat in mod dramatic, intr-o perioada extrem de scurta de timp, majoritatea ecosistemelor.

Felul in care societatea si-a asigurat in ultimii 50 de ani rezervele de hrana, apa potabila, lemn si petrol a dus la o adevarata degradare a mediului inconjurator.
Desigur, au fost si castiguri: economia a cunoscut cresteri impresionante, iar pe unele piete a existat abundenta de produse agricole. Dar iata costurile: din 1945 incoace, suprafata de teren care a inceput sa fie cultivata a fost mai mare decat cea convertita la agricultura din 1700 pana in 1900.

Mai mult de jumatate din ingrasamintele chimice utilizate pana in prezent au fost aplicate dupa 1985, iar diversitatea regnului animal a fost redusa considerabil: intre 10 si 30% din speciile de mamifere, pasari si amfibii sunt amenintate cu disparitia.

Nivelul resurselor de apa potabila si de peste este mult sub pragul care ar putea acoperi nevoile actuale.
Realizatorii studiului au anticipat si reactia celor care sustin ca avantajele acestui stil de viata ar fi mai mari decat pierderile suferite, sustinand ca acestia fac parte cam din aceeasi familie cu cei care se incapataneaza sa creada ca fumatul nu cauzeaza cancer. Si pentru a oferi si o raza de speranta, specialistii au creionat si cateva sugestii prin care omenirea ar putea sa mai slabeasca jugul la care a fost inhamata natura. Dintre recomandarile lor fac parte: schimbarea anumitor comportamente de consum, o mai buna educatie, taxarea mai usturatoare a celor care polueaza mediul inconjurator.

[http://www.youtube.com/watch?v=24_gqlIURMs]

Sursa: www.apmil.ro

 

 

Tags: ,

Leave a Reply